Sa fim bine intelesi! Am fost impotriva PSD de la nasterea acestui partid, de cind era bebe si isi zicea FSN. Acel FSN care si-a lepadat cealalta jumate in PD. Deci, mergind pe exact aceeasi logica, am avea si propozitia: PD = FSN = comunisti. Si este o propozitie la fel de adevarata ca si prima.
Unde survine insa fractura de logica este prezumtia ca lumea nu evolueaza, ci sta batuta in cuie. Ca unii sint albi, iar ceilalti negri. Normal ca lucrurile sint mult mai nuantate. Dar a vedea asta, inseamna si date in plus, si interes pentru subiect. Ceea ce, din pacate, lipseste ..
Asa-zisii comunisti din PSD sint relativ putini. Poate Iliescu. L-am urit pe Iliescu mai tare chiar decit l-am urit pe Ceausescu, n-am scapat multe mitinguri impotriva lui. Spre deosebire insa de Baselu, Iliescu avea un lucru esential: limite. A jucat si Iliescu cartile populismului, ba inca i-a inventat si aruncat pe piata pe Vadim si Funar, a organizat mineriadele, deci a comis in primele mandate lucruri de care chiar nu dorim sa ne amintim. Ca si Victor Stanculescu, apare acum in postura de “bunic” cuminte, ceea ce ar trebui oarecum sa-i mai estompeze singele de pe miini, politica de asmutire a unora contra altora. Ceea ce, cu iertare, nu se prea poate. Nu putem insa ocoli faptul ca exact aceleasi instrumente le utilizeaza acum Baselu. De data asta, fara limite.
Vom da un singur exemplu: Iliescu nu a indraznit niciodata sa treaca peste Parlament! Ce este Parlamentul unei tari, sa judece fiecare singur.
Deci, il urim pe Iliescu la fel ca odinioara. Dan Iosif a dat coltul. Birladeanu a trecut si el la cele sfinte. Au mai disparut din peisaj Dumitrascu, Martian, Enache, parintele Constitutiei, Soporan, Vonica, si lista ar mai putea continua. Sigur ca in PSD mai e Guzganul Rozaliu, Nastase, Oprisan, si din nou lista ar putea continua…
Cum ar veni, lucrurile nu stau pe loc. Au aparut fete mai noi, mai simpatice: Cristi Diaconescu, primarul iasului – Nichita, Victor Ponta, Banicioiu, si din nou lista ar putea continua. Si acestia nu mai sint comunisti, oricit de mult ar vrea cineva sa ii catalogheze cineva ca atare.
Cit despre baronii locali gen Oprisan, Mazare etc. nu putem sa nu constatam ca au fost artizani coalitiei PSD – PD-L, iar acum pozitia lor e subrezita de esecul guvernarii precedente. Ca o nota, Iliescu, comunistul Iliescu, s-a opus acestei coalitii, sustinind inca de atunci, de la formarea guvernului Boc, ca PD-L ar trebui lasat sa guverneze singur, nu de alta, dar si-ar fi rupt gitul tot singuri.
Cit despre “ne-comunistii” din PD-L? Pai sa vedem! Baselu – e comunist sadea, promoveaza ura de masa impotriva celor bogati, impotriva oamenilor de afaceri, liberei exprimari. Insusi tezele despre “moguli” sint in masura sa ne provoace frisoane prelungi. Adica fratii Paunescu sint de gasca si frecventabili, nea Bordura, Videanu e un alt mogulas OK, clanul Udrea-Cocos nici usturoi n-au mincat si nici gura nu le pute, si tot asa pina in structurile locale, unde nu vrem sa amintim decit de Daniel Buda, ca alt exemplu nu mai e nevoie. Dar, la nevoie mai putem adauga si Ridzi. Si inca vreo 100 de astfel de personaje.
Si, ca sa vedem cit e de “liberal” si “de dreapta” Baselu, iata ce zice el insusi: ce este liberalismul?
INCEPUTUL DISCURSULUI
Discursul preşedintelui Traian Basescu la dezbaterea „Liberalismul în cadrul dreptei româneşti”, organizată de Institutul de Studii Populare
Cu certitudine cred că o dezbatere despre liberalism poate fi extrem de interesantă şi, plecând de la realităţile liberalismului european, cred că s-ar putea discuta ore în şir despre liberalism.
Tentaţia mea, însă, este să aduc discuţia la liberalismul din România şi cred că, din foarte multe puncte de vedere, ceea ce se înţelege la nivelul Europei prin liberalism este contrazis de ceea ce înţelegem în România prin liberalism sau cei care se revendică a fi liberali ce înţeleg prin liberalism.
Eu aş prefera o abordare practică a ceea ce înseamnă liberalism comparat cu ce nu înseamnă liberalism, tot din punct de vedere al acţiunii practice.
O să încerc să dau câteva exemple de acţiune liberală, zic eu, care se încadrează foarte bine şi în ceea ce Partidul Democrat, iar astăzi Partidul Democrat Liberal au făcut în ultima perioadă.
Sunt aici oameni care au contribuit la scrierea programului cu care eu am câştigat alegerile în 2004 şi îl văd şi pe Ionuţ Popescu, îl văd şi pe Emil Boc, şi pe Adriean Videanu, dintre cei care s-au constituit în echipa de scriere a programului.
Sigur, foarte mulţi şi-au arogat această acţiune politică a introducerii cotei unice. Şi cei pe care i-am nominalizat pot confirma că am fost cel care a spus: „Da! Fără această măsură în programul Alianţei nu accept să-l promovez, fără cota unică”.
Singura discuţie care a fost pe urmă: 18, 16 să fie cota unică şi până la urmă a câştigat varianta cu 16 şi a devenit unul dintre elementele de esenţă ale programului nostru economic, program pe care Guvernul l-a aplicat imediat prin Ordonanţă de Urgenţă.
Îmi aduc aminte eu am cerut emiterea unei Ordonanţe de Urgenţă pentru că se instalase Guvernul la sfârşit de an şi vroiam ca de la 1 ianuarie să fie în vigoare.
Liberalism practic este ceea ce a făcut guvernul Boc: neimpozitarea profitului reinvestit. Liberalism practic a fost ceea ce a făcut acelaşi guvern când a restrâns numărul de taxe. Dacă îmi aduc bine aminte circa 150 de taxe au fost comasate în aşa fel încât birocraţia să se diminueze.
Liberalism este şi programul „Prima Casă” pentru că stimulează proprietatea, îi stimulează pe cei care nu au avut posibilitatea să-şi cumpere o casă să devină proprietari utilizând garanţii ale statului pentru a-şi cumpăra casă.
Liberalism înseamnă şi încurajarea competiţiei. Şi, printre altele, vreau să suţin public iniţiativa Ministerului Economiei de a crea competiţie în domeniul energiei prin realizarea a două companii care să aibă „un mix” de producători de electricitate care să îi pună în competiţie şi să nu mai avem situaţia de acum, când orice numai competiţie corectă nu poate fi pe piaţa energiei, când ai energie de la hidro, de la termo şi de la nucleară în companii separate, ceea ce permite tipul de „liberalism de gen comunist”: ne facem că suntem liberali, dar unii iau energia cu un preţ foarte scăzut, o trec printr-un birou şi ajung să o vândă pe urmă la preţ de termo.
Acesta nu este liberalism, ci competiţia, competiţia fără rezerve. Dacă vreţi, competiţie este - sau faptul că statul, repet, statul român a intervenit şi a susţinut două mari investitţii în industria automobilului: uzină de automobile şi la Piteşti, uzină de automobile şi la Craiova şi pentru ambele statul român a emis garanţii în anumite momente, dar să fie competiţie pe piaţă.
Ce nu este liberalism?
Cei care înţeleg că este liberalismul în relaţia cu statul, profitorii statului.
Cei care nu-şi plătesc obligaţiile la stat şi sunt toleraţi, cei care au cumpărat societăţi de la stat uitând să plătească preţul corect, în cârdăşie cu statul, bineînţeles.
Cei care, spre exemplu, până şi în viaţa politică, fac competiţia neloială utilizând în favoarea unor politicieni controlaţi trusturi de televiziune, presă - şi viaţa politică este o competiţie -, tot noul liberalism este şi furia de a nu recunoaşte sau de a încerca să găseşti formule să nu aplici voinţa suverană a poporului - liberalii sunt deschişi către opţiunile poporului, iar acum îi vedem cum se coalizează toţi, indiferent de culoarea politică, numai să găsească o formulă să nu înceapă reforma clasei politice.
Ce nu este liberalism?
Clientela politică din zona economică. Cei care îşi obţin contracte pentru că au influenţă politică.
Ce nu este liberalism?
Când ai relaţii în lumea politică şi conteşti o licitaţie pe care ai pierdut-o, iar pe urmă, la masa verde, o câştigi pentru o agenţie guvernamentală.
Ce nu este liberalism?
Statul iresponsabil care ajunge atât de umflat încât ajunge o povară pe spinarea cetăţenilor.
Şi totuşi să fii liberal şi să nu vrei reformarea statului nu este liberalism.
Cred că lipsă de liberalism sau non-liberalism este şi să devii suporterul unuia care are de răspuns încă pentru morţii de la Revoluţie, pentru 13 - 15 iunie, pentru Mineriadă, să te duci alături de el, este ceva mai puţin liberalism decât am crezut că se poate întâmpla.
Dar viaţa merge înainte şi eu cred că liberalismul este o formulă care trebuie să caracterizeze acţiunea politică, practică în perioada următoare în România. Fără reformarea statului, fără diminuarea apăsării copleşitoare a statului asupra contribuabilului, România nu va putea să valorifice şansa de a fi membră în Uniunea Europeană. Cât timp s-au promovat - slavă Domnului, s-au promovat şi în timpul unui guvern liberal - deci cât timp se promovează legislaţie care creează categorii privilegiate la salarii şi la pensii, asta nu are nimic comun cu liberalismul, ci doar se constituie în tare ale unui sistem clientelar.
Iată că în momentul de faţă valorile dreptei, în care includ şi valorile liberale, sunt singura soluţie de reformare a României.
Iată de ce îmi este greu să cred că alăturarea unora care se pretind a fi de dreapta, de cei care vor să reintroducă impozitul progresiv este o eroare politică.
Iată de ce cred că diminuarea intervenţiei statului în viaţa de zi cu zi a românilor şi neimplicarea populaţiei, comunităţilor în deciziile care o privesc este un lucru care nu mai poate să întârzie. Nevoia de a apropia şcoala de comunitate, nevoia de a apropia spitalul de comunitate, nevoia de a apropia poliţia de comunitate sunt valori care, în termeni europeni, au denumiri seci: subsidiaritate.
Dar aceste denumiri ascund valori liberale în care politicienii cred în capacitatea oamenilor de a-şi hotărî soarta, în capacitatea comunităţilor de a-şi hotărî soarta fără a fi dirijate de undeva de la centru.
Cred că aplicarea valorilor practice, de dreapta, care includ abordări liberale consistente este soluţia corectă pentru România, este soluţia pe care eu ca politician, ca şi candidat la funcţia de Preşedinte o propun românilor şi este soluţia pe care înţeleg să o promovez alături de toţi cei care o susţin.
Vă rog să mă credeţi că aş fi putut să exemplific mult mai mult despre ce înseamnă să fii de dreapta, despre ce înseamnă opţiunea de a simplifica statul, însă nu vreau să închei înainte de a trage nişte învăţăminte ale actualei crize economice.
Dereglementarea este una din susţinerile majore pe care dreapta le-a avut în tradiţia ultimilor zeci de ani, în tradiţia ultimelor decenii. S-a considerat că piaţa este cea care reglează tot, iar astăzi la nivelul Uniunii Europene lideri politici de toate culorile, de la socialişti la liberali, populari, stabilesc în G20 dar şi în Consiliul European nevoia introducerii unor reguli pentru sistemul bancar, spre exemplu, ajungându-se la concluzia că piaţa nu poate reglementa chiar tot, şi dacă poate reglementa adeseori nu poate reglementa în timp util. Iar nevoie unei reveniri asupra sistemului de reglementare a activităţii băncilor este o nevoie care s-a resimţit acut. Pentru că nu poate fi liberalism să desfăşori activităţi bancare masive, de multe ori afectate de corupţie, să prăbuşeşti sisteme bancare enorme ca dimensiuni şi pe urmă să vii la stat să spui: „Statule, acum plăteşte factura!” - ceea ce s-a întâmplat şi în America, şi în Marea Britanie, s-a întâmplat şi în România, dar atunci când credeam că totul este posibil. Şi în România au căzut bănci. Noi am învăţat din lecţia căderii băncilor. Nu vreau să zâmbiţi dar americanii au învăţat cu vreo 15 ani mai târziu decât noi. Noi am trecut la începutul anilor 90 prin căderea Bancorex-ului, a Băncii Agricole, a Bankcoop-ului şi am învăţat că o minimă reglementare este necesară, ceea ce a făcut ca perioada de criză să ne găsească cu un sistem bancar sănătos care, iată, la un an şi jumătate de la declanşarea crizei nu dă semne că ar fi în pericol – la un an şi jumătate de la declanşarea crizei globale. Este şi aceasta o concluzie pe care cred că ar trebui să o analizăm: cea legată de decizia la nivelul G20 şi al Consiliului European că totuşi dereglementarea totală în domenii precum domeniul bancar a fost o eroare şi acum s-au făcut eforturi mari pentru revenirea la o reglementare a unui sistem, dar fără a merge la punerea sub controlul statului a sistemului bancar global.
V-am spus câteva cuvinte despre abordările politice ale liberalilor şi ale popularilor în ceea ce priveşete acţiunea economică din punct de vedere practic a dreptei.
Este un tip de acţiune pe care eu cred că trebuie să o continuăm în România şi ea se constituie în singura soluţie corectă şi pentru a depăşi criza dar şi pentru a ne îndrepta către prosperitate, în condiţiile în care ceea ce am enumerat la început a se fi făcut este încă prea puţin.
Trebuie să continuăm cu reducerea numărului de taxe, cu simplificarea sistemului birocratic şi cu restabilirea echităţii în domeniul salarizării, al pensiilor, şi aşa mai departe.
Vă mulţumesc!
SFARSITUL DISCURSULUI
Ar fi vesel, daca n-ar fi tragic ca un presedinte poate gindi in astfel de termeni. Ca sa nu mai spunem ca tovarasul Traian Basescu l-a pupat in cur pe tovarasul Nicolae Ceausescu.
Un alt “ne-comunist” ar fi Emil Boc? Oare? Cind ati mai auzit teoriile egalitarismului mai raspicat pronuntate? Poate pe vremea cind era secretar la UASCR? Acelasi om care lauda “devenirea comunista a patriei” in 1987, preia acum ideea anihilarii Parlamentului. Dar nu numai! Nu mai departe de ieri, a afirmat fara sa clipeasca, nici mai mult si nici mai putin, ca PNL si PSD doresc sa-i “termine” pe romani, punindu-le taxe imense. Dovezi? I s-a destainuit Antonescu? Poate Iohannis? Geoana? A visat el? I-a spus Basele? De unde a luat-o? Nici macar n-a nuantat declaratia, sustinind ca EL considera ca e asa.
are e diferenta intre “flaminzii” din PSD si cei din PD-L? Iata un exemplu la indemina. Cei din PSD vreau bani pentru citiva dintre ei, iar cei din PD-L doresc ca jaful sa fie institutional, la nivel national, ca partidul sa fie in toate, nu-i asa, nu de dragul spagii si controlului, ci numai si numai de dragul comunitatilor locale. Numai ca pina ce PSD are politicieni, PD-L are rapandule si loseri, care in viata vietii lor nu au reusit sa faca nimic altfel decit prin impostura: de la diplome obtinute prin impostura, la functii si averi obtinute prin impostura.
Ca ultim argument (nu ca n-ar mai exista, dar textul devine prea lung), am dori sa mai facem o comparatie: Boc vs. Iohannis. Sigur ca adeptii traiului pe bani de imprumut care apoi sa fie dijmuiti si redirectionati spre firmele membrilor de partid au de ce sa se teama. Pentru acestia, Iohannis nu inseamna decit truda mai multa si venituri mai putine. Nu in ultimul rind, “profesionisti” de tipul prefectului de Cluj, ar disparea din “lantul trofic” al administratiei.
Citeam tot azi despre greselile PNL in campanie. Toate acestea le consideram corecte. Dar avind in vedere ca se asteapta un guvern in care vor exista portofolii ale liberalilor si va exista un minim efort de a face un plan anticriza, chiar si cu masuri de stinga, inerente din cauza participarii PSD la guvernare, tot vom avea o conducere “pe bune” a tarii si nu o batjocura pedelista in care totul sa fie axat pe furtisaguri si populisme, pe anihilarea “opozitiei” (fie ea si de 70 la suta!) si hiper-politizarii tarii. Si, nu in ultimul rind, nu ne-am arunca inca 5 ani din viata la gunoi. Plus cine stie cit, doar ca sa reparam ce distrug habarnistii portocalii – inginerii finantisti, ritzele tineretului, udrele turismului, videnii bordurilor, sulfinele, bourenii antropologii lui Hoara din Valea Jiului etc.
Deci, ce a pierdut Crin? Nimic. Poate citeva procente. Oricum ar fi fost, guvernarea s-ar fi rezumat la aceleasi cadre posibile: PNL – PSD. Pentru ca nici Crin, si nici Geoana nu si-ar fi permis sa devina “presedinti-jucatori”. Iar asta e marea diferenta dintre oricine cu mintile intregi si Baselu.
vineri, 27 noiembrie 2009
joi, 26 noiembrie 2009
DE CE VOI VOTA CU MIRCEA GEOANA
Logica aliantelor ne spune ca atunci cand doi subiecti constata aparitia unui tert cu o putere care excede fortele proprii luate individual, acestia se vor alia. Este si cazul aliantei PNL-PSD ale carei baze se pun in aceste zile. Individual, cele doua partide sunt mai slabe atat organizatoric cat si numeric in comparatie cu PD. Impreuna insa, forta lor o depaseste pe cea a partidului prezidential, creând circumstantele necesare inlaturarii domnului Basescu de la Cotroceni.
Acuzele care se fac auzite in aceste zile la adresa d-lui Antonescu tin de alaturarea PNL - ului gruparii socialiste care il doreste la Cotroceni pe Mircea Geoana. Calificativele aruncate asupra liderului liberal merg pana la considerarea lui ca si tradator al Dreptei. Nimic mai fals. Istoria ne ofera exemple multiple de aliante care exced limitele confesionale, ideologice indeobste acceptate.
Creatorul conceptului de raison d`etat, primul ministru al Frantei catolice, cardinalul Richelieu, nu a ezitat sa se alieze cu "Marele Turc", Imperiul Otoman, impotriva Sfantului Imperiu Roman condus de catre credincioasa famile de Habsburg. Si aici vorbim despre un om cu functie in Biserica Catolica care s-a aliat cu lumea Islamului impotriva protectorului Papei. De ce? Pentru ca in acel moment Franta risca sa fie sufocata de forta Habsburgilor. Acelasi Richelieu nu a ezitat sa se foloseasca pana si de aliantele punctuale cu statele protestante impotriva unui centru catolic care devenea tot mai amenintator.
Mai aproape de zilele noastre am putut constata alianta dintre doua state capitaliste democratice (SUA si Marea Britanie) cu o tara totalitara condusa de catre comunisti (URSS) impotriva Germaniei; puterea afisata de catre aceasta din urma a avut rolul de a netezi asperitatile din colaborarea dintre Natiunile Unite si Uniunea Sovietica. De-asemenea, Paul Heni Spaak, omul politic belgian care a avut o mare contributie la punerea bazelor actualei Uniunii Europene, declara unui oficial sovietic ca cea ce ii tin laolalta pe occidentali este frica de URSS.
Rolul principal al aliantelor politice, militare, etc, il reprezinta tocmai sporirea fortelor in fata unui adversar comun, clar definit sau doar vag intuibil. In acest moment politic dusmanul de moarte al liberalilor este tocmai PD - ul d-lui Basescu, partid autodeclarat de dreapta, care insa prezinta grave simptome de totalitarism rezidual. In fapt, PD - ul este partidul familie Basescu si nimic mai mult. Crin Antonescu a judecat aceasta conlucrare a PNL - ului cu PSD - ul d-lui Geoana tocmai prin prisma acestei insusiri usor sesizabile la partidul prezidential. Mocirla in care se regaseste politica romaneasca in aceste momente este rodul actiunilor necugetate - as spune chiar prostesti - inteprinse de un presedinte incapabil de a-si intelege rolul conferit de catre Constitutie.
Asta este situatia. Din cauza ei avem o reactie furibunda a unor pedelei si a sustinatorilor acestora. In primul rand cei de la varful PD-L care nu mai vre-o sansa de a se aseza cu cineva la masa tratativelor: Boc, Videanu, Sulfina Barbu, Stoica etc. Iesirile lor in media cu mesaje aiuritoare sunt din inertie. Nu mai sunt solvabili si nu mai au nici o garantie a faptului ca vor mai fi agreati vreodata de partidele care vor imparti bunastarea in urmatorii ani. Au pedalat prea mult pe "proiectul" Basescu ca sa nu isi dea seama ca vor "muri" politic odata cu acesta. Iar ca profesionisti in orice alt domeniu sunt deja morti. Sunt falsi. Pana si intreprinzatorul Videanu va avea probleme. Cine se mai incurca cu el ? Sau cu Berceanu ? Nu mai spun de casa de avocatura a lui Stoica care poate pierde contractele grase obtinute ca urmare a accesului garantat de Valeriu Stoica la putere. La fel Elena Udrea !
Caderea lui Basescu duce la caderi in lant: Patapievici isi canta necrologul in oficiosul basescian "Evenimentul Zilei". SENATUL EVZ: "„Proiectul Johannis”- şantajul cu fantasma neamţului cinstit", articolul cu care Patapievici incearca, in disperare, sa tina in priza fanatismul votantilor basescieni. Patapievici stie ca ICR devine o sinecura la trecut daca liberalii isi realizeaza proiectul Klaus Johannis. Din cultura portocalie se va trece la cultura romaneasca. Iar Patapievici nu este persoana calificata pentru asa ceva.
De ceva zile, pe la televiziuni, apare Catalin Avramescu. Un alt al-nimanui dupa debarcarea lui Basescu. Dar si cati altii din acea Administratie Prezidentiala ajunsa la o marime de neinteles fata de prerogativele prezidentiale si, mai ales, fata de atributiile functionale. Nu mai spun de tot felul de agentii si ONG-uri care isi pierd, dupa 6 decembrie, ratiunea de a exista. Cu PD-L plecat de la putere mor. Nu mai au ce manca. Dispar fondurile, banii de la Guvern nu mai ajung in pusculita vorbitorilor de vorbe basesciene, direct sau prin intermediari.
In tara este o jale si mai mare. In fiecare coltisor public sunt niste pedelisti pusi in functie pe baza carnetului de partid. Nu au mare pricepere dacat in devalizarile banului public. Daca te uiti cu atentie la ei parca-parca vezi frunzele de la morcovul ...
Cosmar. Un guvern PSD+PNL+UDMR va face inventarul. Va citit Acordul cu FMI, cel real, si vor vedea unde s-au dus banii. Vor vedea unde s-au dus banii de la buget de nu mai ajung nici la salarii, nici la pensii, nici la scoli, nici la spitale ... Functionarii publici dati jos din functii vor spune despre ce este vorba noilor sefi. Se vor deschide dosarele arhivate. Se va face inventarul documentelor. Se vor citi documentele si se vor pune intrebari. Procurorii, cei fara pete portocalii pe obraz, multi, farte multi dintre ei, vor fi chemati sa desluseasca unde este frauda, unde sunt infractiunile. Presa este in asteptare. "Rechinii" se invart deja in jurul hoitului portocaliu. In memoria "peliculei" sunt declaratii, acuzatii, afirmatii care se pot proba.
Traian Basescu mai are putin pana cand va fi aratat publicului in toata goliciunea lui. Se va elibera Justitia prin punerea in practica a Pactului pentru Justitie. Iar judecatorii vor avea de lucru. Mult de lucru. Dar nu vor mai tipa. Vor fi motivati ca procesele sa se desfasoare cu celeritate. Este in interesul national ca adevarul ascuns de Basescu si gasca de mafioti care il inconjoara sa iasa la lumina si, acolo unde s-a folosit fapta infractionala pentru scopurile lor meschine, sa se ia masura prevazuta de lege.
Basescu este gol. Este murdar. Pute. Alaturi, "afaceristii" PD-L care au devalizat isi fac calculele: cati ani de puscarie vor lua. Udrea, Ridzi, Videanu, Berceanu, Boc si altii au cosmaruri. Si ziua, nu doar noaptea.
Lupta lor este pentru ciolan. Nu doar sinecurile ci "ciolanul" propriu. "Bratarile" procurorilor sunt reci, de metal si cauzeaza la sanatate nu doar la reputatie.
Acuzele care se fac auzite in aceste zile la adresa d-lui Antonescu tin de alaturarea PNL - ului gruparii socialiste care il doreste la Cotroceni pe Mircea Geoana. Calificativele aruncate asupra liderului liberal merg pana la considerarea lui ca si tradator al Dreptei. Nimic mai fals. Istoria ne ofera exemple multiple de aliante care exced limitele confesionale, ideologice indeobste acceptate.
Creatorul conceptului de raison d`etat, primul ministru al Frantei catolice, cardinalul Richelieu, nu a ezitat sa se alieze cu "Marele Turc", Imperiul Otoman, impotriva Sfantului Imperiu Roman condus de catre credincioasa famile de Habsburg. Si aici vorbim despre un om cu functie in Biserica Catolica care s-a aliat cu lumea Islamului impotriva protectorului Papei. De ce? Pentru ca in acel moment Franta risca sa fie sufocata de forta Habsburgilor. Acelasi Richelieu nu a ezitat sa se foloseasca pana si de aliantele punctuale cu statele protestante impotriva unui centru catolic care devenea tot mai amenintator.
Mai aproape de zilele noastre am putut constata alianta dintre doua state capitaliste democratice (SUA si Marea Britanie) cu o tara totalitara condusa de catre comunisti (URSS) impotriva Germaniei; puterea afisata de catre aceasta din urma a avut rolul de a netezi asperitatile din colaborarea dintre Natiunile Unite si Uniunea Sovietica. De-asemenea, Paul Heni Spaak, omul politic belgian care a avut o mare contributie la punerea bazelor actualei Uniunii Europene, declara unui oficial sovietic ca cea ce ii tin laolalta pe occidentali este frica de URSS.
Rolul principal al aliantelor politice, militare, etc, il reprezinta tocmai sporirea fortelor in fata unui adversar comun, clar definit sau doar vag intuibil. In acest moment politic dusmanul de moarte al liberalilor este tocmai PD - ul d-lui Basescu, partid autodeclarat de dreapta, care insa prezinta grave simptome de totalitarism rezidual. In fapt, PD - ul este partidul familie Basescu si nimic mai mult. Crin Antonescu a judecat aceasta conlucrare a PNL - ului cu PSD - ul d-lui Geoana tocmai prin prisma acestei insusiri usor sesizabile la partidul prezidential. Mocirla in care se regaseste politica romaneasca in aceste momente este rodul actiunilor necugetate - as spune chiar prostesti - inteprinse de un presedinte incapabil de a-si intelege rolul conferit de catre Constitutie.
Asta este situatia. Din cauza ei avem o reactie furibunda a unor pedelei si a sustinatorilor acestora. In primul rand cei de la varful PD-L care nu mai vre-o sansa de a se aseza cu cineva la masa tratativelor: Boc, Videanu, Sulfina Barbu, Stoica etc. Iesirile lor in media cu mesaje aiuritoare sunt din inertie. Nu mai sunt solvabili si nu mai au nici o garantie a faptului ca vor mai fi agreati vreodata de partidele care vor imparti bunastarea in urmatorii ani. Au pedalat prea mult pe "proiectul" Basescu ca sa nu isi dea seama ca vor "muri" politic odata cu acesta. Iar ca profesionisti in orice alt domeniu sunt deja morti. Sunt falsi. Pana si intreprinzatorul Videanu va avea probleme. Cine se mai incurca cu el ? Sau cu Berceanu ? Nu mai spun de casa de avocatura a lui Stoica care poate pierde contractele grase obtinute ca urmare a accesului garantat de Valeriu Stoica la putere. La fel Elena Udrea !
Caderea lui Basescu duce la caderi in lant: Patapievici isi canta necrologul in oficiosul basescian "Evenimentul Zilei". SENATUL EVZ: "„Proiectul Johannis”- şantajul cu fantasma neamţului cinstit", articolul cu care Patapievici incearca, in disperare, sa tina in priza fanatismul votantilor basescieni. Patapievici stie ca ICR devine o sinecura la trecut daca liberalii isi realizeaza proiectul Klaus Johannis. Din cultura portocalie se va trece la cultura romaneasca. Iar Patapievici nu este persoana calificata pentru asa ceva.
De ceva zile, pe la televiziuni, apare Catalin Avramescu. Un alt al-nimanui dupa debarcarea lui Basescu. Dar si cati altii din acea Administratie Prezidentiala ajunsa la o marime de neinteles fata de prerogativele prezidentiale si, mai ales, fata de atributiile functionale. Nu mai spun de tot felul de agentii si ONG-uri care isi pierd, dupa 6 decembrie, ratiunea de a exista. Cu PD-L plecat de la putere mor. Nu mai au ce manca. Dispar fondurile, banii de la Guvern nu mai ajung in pusculita vorbitorilor de vorbe basesciene, direct sau prin intermediari.
In tara este o jale si mai mare. In fiecare coltisor public sunt niste pedelisti pusi in functie pe baza carnetului de partid. Nu au mare pricepere dacat in devalizarile banului public. Daca te uiti cu atentie la ei parca-parca vezi frunzele de la morcovul ...
Cosmar. Un guvern PSD+PNL+UDMR va face inventarul. Va citit Acordul cu FMI, cel real, si vor vedea unde s-au dus banii. Vor vedea unde s-au dus banii de la buget de nu mai ajung nici la salarii, nici la pensii, nici la scoli, nici la spitale ... Functionarii publici dati jos din functii vor spune despre ce este vorba noilor sefi. Se vor deschide dosarele arhivate. Se va face inventarul documentelor. Se vor citi documentele si se vor pune intrebari. Procurorii, cei fara pete portocalii pe obraz, multi, farte multi dintre ei, vor fi chemati sa desluseasca unde este frauda, unde sunt infractiunile. Presa este in asteptare. "Rechinii" se invart deja in jurul hoitului portocaliu. In memoria "peliculei" sunt declaratii, acuzatii, afirmatii care se pot proba.
Traian Basescu mai are putin pana cand va fi aratat publicului in toata goliciunea lui. Se va elibera Justitia prin punerea in practica a Pactului pentru Justitie. Iar judecatorii vor avea de lucru. Mult de lucru. Dar nu vor mai tipa. Vor fi motivati ca procesele sa se desfasoare cu celeritate. Este in interesul national ca adevarul ascuns de Basescu si gasca de mafioti care il inconjoara sa iasa la lumina si, acolo unde s-a folosit fapta infractionala pentru scopurile lor meschine, sa se ia masura prevazuta de lege.
Basescu este gol. Este murdar. Pute. Alaturi, "afaceristii" PD-L care au devalizat isi fac calculele: cati ani de puscarie vor lua. Udrea, Ridzi, Videanu, Berceanu, Boc si altii au cosmaruri. Si ziua, nu doar noaptea.
Lupta lor este pentru ciolan. Nu doar sinecurile ci "ciolanul" propriu. "Bratarile" procurorilor sunt reci, de metal si cauzeaza la sanatate nu doar la reputatie.
miercuri, 25 noiembrie 2009
Tutankamón de Romania
Lui Base i se ¨falfaie¨ ca nu sunt constitutionale actele sale. Oricum nimeni nu-i penalizeaza ¨gesturile¨ politice. Base se crede Tutankamón de Romania si conduce un stat, cu omipotenta caracteristica faraonilor .
Jovialitatea lui Popeye Marinarul si inflexibilitatea lui Tutankamón sunt mastile politice de pe fata presedintelui roman. Cand se hlizeste maselor, cand devine dur si nu doreste sa dea explicatii nimanui de actele sale. Base conduce un stat ca si cum ar conduce o familie si confunda drepturile cetatenilor cu interesul sau personal.
Baselu creaza electoratului falsa impresie ca stie ce face, ca are situatia sub control, ca fraiele tarii sunt pe maini bune. Base lasa senzatia ca solutiile Romaniei se afla in buzunarul de la piept a camasii sale lasate pe scaunul de la Cotroceni. Aiurea !
Unii spun ca megalomanul dictator Ceausescu era mic copil pe langa pretentiile de putere ale lui Base. Altii spun ca, in curand, seful statului vrea sa-l intreaca in faima pe... Contele Dracula.
Distingem ca actuala conjunctura politica ii este favorabilalui lui Base sa se comporte fix cum are chef si toane. Cu un premier non-stop la dispozitia sa, pe care il foloseste pe post de cuier, majordom sau executant politic, Base are cale libera sa-si excite, pardon, exercite in voie visele sale de maretie politica.
Insa Base a uitat un lucru: ca populatia l-a pus in varful ierarhiei unui stat si ca tot ea il poate cobori. A fi presedinte nu este sinonim cu... Zeus din Olimp; iar Romania nu este dispusa sa rescrie Legendele Olimpului in... Tragediile poporului roman. Tributul platit de neam ar fi, in acest caz, mult prea scump.
Presedintele n-ar trebui sa mai escaladeze barierele care marcheaza functiile politice intr-un stat de drept. Nu de un alpinist politic (care se agata cu ambele maini de franghiile puterii) are nevoie tara, ci de un presedinte responsbil si implicat sa gaseasca solutii pentru iesirea din criza (aparuta la nivel mondial) care flageleaza viata populatiei.
Pentru tot raul facut acestei tari sustin ca Basescu va fi sanctionat politic de electoratul Romaniei.
Dupa 6 decembrie Basescu isi poate astepta pasnic cuponul de pensie fiindca puterea electorala a majoritatii somerilor, pensionarilor, bolnavilor, profesorilor, chiriasilor, emigrantilor, intelectualilor, tinerilor etc. il va pensiona politic.Comportamentul de huligan nu merge cu mandat prezidential ci cu mandat... penal.
Palatul Cotroceni nu a fost si nu va fi niciodata un stadion sau vreun birt.
Ma gandesc ca Basescu este mai norocos decat Ceausescu scapand de obligatiile dregatoriei statului.
Ceausescu s-a implicat in treburile tarii pana in... ultima sa clipa de viata. ) Cum zice un bun prieten: familia prezidentiala Ceausescu si-a dat ultima sa picatura de sange pentru neamul romanesc. Mare patrioti astia doi, domn'le !
Jovialitatea lui Popeye Marinarul si inflexibilitatea lui Tutankamón sunt mastile politice de pe fata presedintelui roman. Cand se hlizeste maselor, cand devine dur si nu doreste sa dea explicatii nimanui de actele sale. Base conduce un stat ca si cum ar conduce o familie si confunda drepturile cetatenilor cu interesul sau personal.
Baselu creaza electoratului falsa impresie ca stie ce face, ca are situatia sub control, ca fraiele tarii sunt pe maini bune. Base lasa senzatia ca solutiile Romaniei se afla in buzunarul de la piept a camasii sale lasate pe scaunul de la Cotroceni. Aiurea !
Unii spun ca megalomanul dictator Ceausescu era mic copil pe langa pretentiile de putere ale lui Base. Altii spun ca, in curand, seful statului vrea sa-l intreaca in faima pe... Contele Dracula.
Distingem ca actuala conjunctura politica ii este favorabilalui lui Base sa se comporte fix cum are chef si toane. Cu un premier non-stop la dispozitia sa, pe care il foloseste pe post de cuier, majordom sau executant politic, Base are cale libera sa-si excite, pardon, exercite in voie visele sale de maretie politica.
Insa Base a uitat un lucru: ca populatia l-a pus in varful ierarhiei unui stat si ca tot ea il poate cobori. A fi presedinte nu este sinonim cu... Zeus din Olimp; iar Romania nu este dispusa sa rescrie Legendele Olimpului in... Tragediile poporului roman. Tributul platit de neam ar fi, in acest caz, mult prea scump.
Presedintele n-ar trebui sa mai escaladeze barierele care marcheaza functiile politice intr-un stat de drept. Nu de un alpinist politic (care se agata cu ambele maini de franghiile puterii) are nevoie tara, ci de un presedinte responsbil si implicat sa gaseasca solutii pentru iesirea din criza (aparuta la nivel mondial) care flageleaza viata populatiei.
Pentru tot raul facut acestei tari sustin ca Basescu va fi sanctionat politic de electoratul Romaniei.
Dupa 6 decembrie Basescu isi poate astepta pasnic cuponul de pensie fiindca puterea electorala a majoritatii somerilor, pensionarilor, bolnavilor, profesorilor, chiriasilor, emigrantilor, intelectualilor, tinerilor etc. il va pensiona politic.Comportamentul de huligan nu merge cu mandat prezidential ci cu mandat... penal.
Palatul Cotroceni nu a fost si nu va fi niciodata un stadion sau vreun birt.
Ma gandesc ca Basescu este mai norocos decat Ceausescu scapand de obligatiile dregatoriei statului.
Ceausescu s-a implicat in treburile tarii pana in... ultima sa clipa de viata. ) Cum zice un bun prieten: familia prezidentiala Ceausescu si-a dat ultima sa picatura de sange pentru neamul romanesc. Mare patrioti astia doi, domn'le !
Reacredinta, invidie si Frauda
De la o prietena:
As vrea sa va vorbesc in acest post despre cum noi romani ne furam uni pe alti si o sa va dau un exemplu : Breslo.Acest site care este o excrocherie a mai furat o persoana.Desi am fost avertizata de o prietena( care desi platise i s-a inchis contul si atunci cand a semnalat acest lucru administratorul a sarit in sus si cred ca daca erau fata in fata ii dadea si una)mi-am facut cont.Eu confectionez bijuteri din margele unele dintre ele dupa patternuri sau diverse modele care le vazusem pe net.Acum 2 zile mi-a fost inchis contul desi am platit si din luna platita nu am folosit nici macar o zi.Dupa multi nervi si mailuri am pus povestea cap la cap.O individa pe nume Laura (aici e magazinul ei : http://www.breslo.ro/Shop/Lauralia) probabil vazand ca am mai multa vanzare decat ea a contactat o parte din cei de pe etsy dupa a caror bijuterii ma inspirasem.Aici trebuie sa mentionez faptul ca niciodata nu am spus ca bijuteriile sunt originale si nu am crezut ca va deranja pe cineva asta.Dupa ce aceasta individa le-a contactat acestea au accesat situl breslo.ro unde aveam cont dar nesttind romaneste au apelat tot la individa care pe langa ca le-a tradus a spus si faptul ca romanii ar face orice pentru un strain(asta o stiu din forumul de pe etsy care l-au deschis).Ceea ce au si facut.Eu afland ca aceste persoane sunt deranjate ca m-am inspirat din bijuteriile lor le-am retras pastrand doar pe acelea care sunt facute din patternuri gratuite de pe diverse situri,carti de ale mele,poze de pe picassa.Dar credeti ca individa s-a oprit aici?Nu.Si-a pus o amica sa pretinda ca patternurile sunt ale ei iar administratori siteul breslo fara sa verifice ai cui sunt patternurile au inchis contul meu.Atunci cand le-am trimis linkurile spre siteurile si pozele de pe picassa (desi mi-au vorbit urat eu exprimandu-ma intodeauna la persoana a doua ceea ce nu a fost valabil si pentru ea ma refer la administratorul sitelui Ruxi)nu mi-au mai raspuns la mail.Deci dupa ce canu imi dau factura pe bani care le-am dat,am platit o luna degeaba nici nu imi mai raspund la mail.Va sfatuiesc sa evitati acest site breslo.ro deoarece riscati sa fiti tepuiti.Iar pentru laura ma intreb cata rautate poti sa ai in tine mai ales ca a deschis alt post pe etsy punand la indoiala ca breslo fiind o copie fidela a sitelui etsy are voie riscand astfel ca toti cei care au produsele pe breslo in cazul in care ar fi inchis sa isi piarda o sursa de venit ceea ce in ziua de azi stiti ce inseamna.Vreau sa va spun ca pentru mine care de 1 an nu imi gasesc de munca era singurul meu venit care in prag de sarbatori l-am primit din cauza unei individe fara scrupule si unui administrator neserios.
Revenire:Am descoperit cu stupoare un forum pe care vorbesc cele de pe breslo si chiar a fost o conspiratie.Va multumesc ruxypixy ,innana, zmotocel ,irris ,Onyx ,JoannaJo ,Amarylle ,bijouxdemonange ,BlueArinne si tuturor celor care ati mai conspirat in loc sa imi spune-ti in fata,sper sa va creasca vanzari acum ca nu mai sant si cred ca sunteti mandre de ce ati facut .Sarbatori fericite
Blacklilith
As vrea sa va vorbesc in acest post despre cum noi romani ne furam uni pe alti si o sa va dau un exemplu : Breslo.Acest site care este o excrocherie a mai furat o persoana.Desi am fost avertizata de o prietena( care desi platise i s-a inchis contul si atunci cand a semnalat acest lucru administratorul a sarit in sus si cred ca daca erau fata in fata ii dadea si una)mi-am facut cont.Eu confectionez bijuteri din margele unele dintre ele dupa patternuri sau diverse modele care le vazusem pe net.Acum 2 zile mi-a fost inchis contul desi am platit si din luna platita nu am folosit nici macar o zi.Dupa multi nervi si mailuri am pus povestea cap la cap.O individa pe nume Laura (aici e magazinul ei : http://www.breslo.ro/Shop/Lauralia) probabil vazand ca am mai multa vanzare decat ea a contactat o parte din cei de pe etsy dupa a caror bijuterii ma inspirasem.Aici trebuie sa mentionez faptul ca niciodata nu am spus ca bijuteriile sunt originale si nu am crezut ca va deranja pe cineva asta.Dupa ce aceasta individa le-a contactat acestea au accesat situl breslo.ro unde aveam cont dar nesttind romaneste au apelat tot la individa care pe langa ca le-a tradus a spus si faptul ca romanii ar face orice pentru un strain(asta o stiu din forumul de pe etsy care l-au deschis).Ceea ce au si facut.Eu afland ca aceste persoane sunt deranjate ca m-am inspirat din bijuteriile lor le-am retras pastrand doar pe acelea care sunt facute din patternuri gratuite de pe diverse situri,carti de ale mele,poze de pe picassa.Dar credeti ca individa s-a oprit aici?Nu.Si-a pus o amica sa pretinda ca patternurile sunt ale ei iar administratori siteul breslo fara sa verifice ai cui sunt patternurile au inchis contul meu.Atunci cand le-am trimis linkurile spre siteurile si pozele de pe picassa (desi mi-au vorbit urat eu exprimandu-ma intodeauna la persoana a doua ceea ce nu a fost valabil si pentru ea ma refer la administratorul sitelui Ruxi)nu mi-au mai raspuns la mail.Deci dupa ce canu imi dau factura pe bani care le-am dat,am platit o luna degeaba nici nu imi mai raspund la mail.Va sfatuiesc sa evitati acest site breslo.ro deoarece riscati sa fiti tepuiti.Iar pentru laura ma intreb cata rautate poti sa ai in tine mai ales ca a deschis alt post pe etsy punand la indoiala ca breslo fiind o copie fidela a sitelui etsy are voie riscand astfel ca toti cei care au produsele pe breslo in cazul in care ar fi inchis sa isi piarda o sursa de venit ceea ce in ziua de azi stiti ce inseamna.Vreau sa va spun ca pentru mine care de 1 an nu imi gasesc de munca era singurul meu venit care in prag de sarbatori l-am primit din cauza unei individe fara scrupule si unui administrator neserios.
Revenire:Am descoperit cu stupoare un forum pe care vorbesc cele de pe breslo si chiar a fost o conspiratie.Va multumesc ruxypixy ,innana, zmotocel ,irris ,Onyx ,JoannaJo ,Amarylle ,bijouxdemonange ,BlueArinne si tuturor celor care ati mai conspirat in loc sa imi spune-ti in fata,sper sa va creasca vanzari acum ca nu mai sant si cred ca sunteti mandre de ce ati facut .Sarbatori fericite
Blacklilith
luni, 23 noiembrie 2009
Sfaturi de la trecut
Mircea Eliade despre imoralitatea clasei politice
Imoralitatea clasei conducătoare româneşti care deţine putere politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus burghezia naţională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie şi învăţământ, că s-au deznaţionalizat profesiunile libere - toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru, ar putea după marea victorie finală - să fie iertate. [...](va suna cunoscut? :()
Dar piloţii orbi stau surâzători la cârmă, ca şi când nimic nu s-ar întâmpla. Şi aceşti oameni, conducători ai unui popor glorios, sunt uneori cumsecade, sunt uneori oameni de bună credinţă şi cu bunăvoinţă; numai că, aşa orbi cum sunt, lipsiţi de singurul instinct care contează în ceasul de faţă instinctul statal
Democraţia de la război încoace, a izbutit să zădărnicească orice încercare de redeşteptare naţională. Prin piloţii orbi de la cârma ţării, democraţia ne-a adus astăzi acolo unde suntem. Democraţia a zdrobit definitiv instinctul statal al cârmuitorilor noştri. Că s-au făcut sau nu unelte în mâna străinilor, puţin interesează deocamdată. Singurul lucru care interesează este faptul că nici un om politic de la 1918 încoace, n-a ştiut şi nu ştie ce înseamnă un stat.
Şi asta e destul ca să începi să plângi...
Ion I.C. Brătianu
În vălmăşagul luptelor politice, în care subiectivismul a fost atât de acaparator, Ion I.C. Brătianu a ştiut să se detaşeze, în momentele esenţiale, de concretul istoric şi să se adreseze istoriei. Primit cu ostilitate de majorităţile parlamentare în decembrie 1919, Ion I. C. Brătianu s-a detaşat de atmosfera concretă, precizând: Domnilor deputaţi, iau cuvântul, cu o adâncă emoţiune, pentru prima oară în Parlamentul României Mari, fiindcă pe deasupra fiinţei şi a chipurilor, şi a acelora de la guvern şi a acelora din această incintă, văd în faţa mea pe toţi cei care au crezut în înfăptuirea pe care noi trebuie să o întărim şi de care trebuie să se bucure şi şirurile generaţiilor ce vin.
Nu o dată s-a adresat adeversarilor politici, cerându-le să uite pentru câteva momente disputele de zi cu zi şi să se înalţe la dimensiunea responsabilităţii istorice, având în vedere numai interesele permanente ale neamului. În chestiunile mari - spunea el - în acelea de ordin moral care stăpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare şi naţionalitate, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt şi sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora răsplatei.
El aprecia că nu există pentru oamenii politici îndatorire mai mare decât apărarea intereselor permanente şi a demnităţii poporului român. De aceea, Ion I. C. Brătianu se adresa astfel parlamentarilor, în decembrie 1919: Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi.
Aceste cuvinte reprezintă un adevărat mesaj adresat de Ion I. C. Brătianu tuturor oamenilor politici români, din vremea sa şi din timpurile ce aveau să vină.
Iuliu maniu
Pentru Iuliu Maniu, lupta politică era o formă de activitate umană, un exerciţiu al democraţiei, obiectivul fiind înfrângerea adversarului, iar nu lichidarea lui. De aceea, nu a ezitat să-i apere în procese politice pe adeversarii de idei, aşa cum a procedat în 1938 cu Corneliu Zelea Codreanu, în 1942 cu grupul de comunişti din Constanţa în frunte cu Victor Duşa, în 1946 cu mareşalul Ion Antonescu. Cea mai comentată a fost depoziţia sa la acest ultim proces. Discutând, la 1 martie 1946, cu soţia generalului Pantazi - implicat în procesul marii trădări naţionale” - care venise să-i ceară sprijinul, Iuliu Maniu a spus: Doamnă, procesul mareşalului este procesul neamului românesc. Nu se poate face nimic. După condamnarea mareşalului va urma procesul meu, apoi cel al tuturor românilor. Eu nu am nici o putere”. Cu toate acestea, la proces, Iuliu Maniu a adoptat o atitudine demnă, neezitând să declare că Ion Antonescu era un bun român, un patriot adevărat. La insinuarea preşedintelui completului de judecată că ar fi sprijinit politica dictatorială a mareşalului, că ar fi avut contacte cu acesta, Iuliu Maniu a dat o replică memorabilă: Oamenii politici sunt adversari, iar nu canibali.
Imoralitatea clasei conducătoare româneşti care deţine putere politică de la 1918 încoace, nu este cea mai gravă crimă a ei. Că s-a furat ca în codru, că s-a distrus burghezia naţională în folosul elementelor alogene, că s-a năpăstuit ţărănimea, că s-a introdus politicianismul în administraţie şi învăţământ, că s-au deznaţionalizat profesiunile libere - toate aceste crime împotriva siguranţei statului şi toate aceste atentate contra fiinţei neamului nostru, ar putea după marea victorie finală - să fie iertate. [...](va suna cunoscut? :()
Dar piloţii orbi stau surâzători la cârmă, ca şi când nimic nu s-ar întâmpla. Şi aceşti oameni, conducători ai unui popor glorios, sunt uneori cumsecade, sunt uneori oameni de bună credinţă şi cu bunăvoinţă; numai că, aşa orbi cum sunt, lipsiţi de singurul instinct care contează în ceasul de faţă instinctul statal
Democraţia de la război încoace, a izbutit să zădărnicească orice încercare de redeşteptare naţională. Prin piloţii orbi de la cârma ţării, democraţia ne-a adus astăzi acolo unde suntem. Democraţia a zdrobit definitiv instinctul statal al cârmuitorilor noştri. Că s-au făcut sau nu unelte în mâna străinilor, puţin interesează deocamdată. Singurul lucru care interesează este faptul că nici un om politic de la 1918 încoace, n-a ştiut şi nu ştie ce înseamnă un stat.
Şi asta e destul ca să începi să plângi...
Ion I.C. Brătianu
În vălmăşagul luptelor politice, în care subiectivismul a fost atât de acaparator, Ion I.C. Brătianu a ştiut să se detaşeze, în momentele esenţiale, de concretul istoric şi să se adreseze istoriei. Primit cu ostilitate de majorităţile parlamentare în decembrie 1919, Ion I. C. Brătianu s-a detaşat de atmosfera concretă, precizând: Domnilor deputaţi, iau cuvântul, cu o adâncă emoţiune, pentru prima oară în Parlamentul României Mari, fiindcă pe deasupra fiinţei şi a chipurilor, şi a acelora de la guvern şi a acelora din această incintă, văd în faţa mea pe toţi cei care au crezut în înfăptuirea pe care noi trebuie să o întărim şi de care trebuie să se bucure şi şirurile generaţiilor ce vin.
Nu o dată s-a adresat adeversarilor politici, cerându-le să uite pentru câteva momente disputele de zi cu zi şi să se înalţe la dimensiunea responsabilităţii istorice, având în vedere numai interesele permanente ale neamului. În chestiunile mari - spunea el - în acelea de ordin moral care stăpânesc viitorul unei neam, de care sunt legate interesele lui supreme de onoare şi naţionalitate, nu pot fi preţuri de tocmeală, nu pot fi motive de oportunitate care să te hotărască a te compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt şi sigur al principiilor. Oricare ar fi vicisitudinile zilelor şi anilor, oricare ar fi durata lor, vine ora răsplatei.
El aprecia că nu există pentru oamenii politici îndatorire mai mare decât apărarea intereselor permanente şi a demnităţii poporului român. De aceea, Ion I. C. Brătianu se adresa astfel parlamentarilor, în decembrie 1919: Sunteţi, domnilor, reprezentanţii unui popor care este mândru şi poate fi mândru de trecutul său, şi care trebuie să aibă mare încredere în viitorul său. Nu scădeţi rolul pe care el trebuie să-l aibă în lume; fiţi cât de modeşti pentru persoana dvs., nu fiţi modeşti pentru poporul pe care îl reprezentaţi.
Aceste cuvinte reprezintă un adevărat mesaj adresat de Ion I. C. Brătianu tuturor oamenilor politici români, din vremea sa şi din timpurile ce aveau să vină.
Iuliu maniu
Pentru Iuliu Maniu, lupta politică era o formă de activitate umană, un exerciţiu al democraţiei, obiectivul fiind înfrângerea adversarului, iar nu lichidarea lui. De aceea, nu a ezitat să-i apere în procese politice pe adeversarii de idei, aşa cum a procedat în 1938 cu Corneliu Zelea Codreanu, în 1942 cu grupul de comunişti din Constanţa în frunte cu Victor Duşa, în 1946 cu mareşalul Ion Antonescu. Cea mai comentată a fost depoziţia sa la acest ultim proces. Discutând, la 1 martie 1946, cu soţia generalului Pantazi - implicat în procesul marii trădări naţionale” - care venise să-i ceară sprijinul, Iuliu Maniu a spus: Doamnă, procesul mareşalului este procesul neamului românesc. Nu se poate face nimic. După condamnarea mareşalului va urma procesul meu, apoi cel al tuturor românilor. Eu nu am nici o putere”. Cu toate acestea, la proces, Iuliu Maniu a adoptat o atitudine demnă, neezitând să declare că Ion Antonescu era un bun român, un patriot adevărat. La insinuarea preşedintelui completului de judecată că ar fi sprijinit politica dictatorială a mareşalului, că ar fi avut contacte cu acesta, Iuliu Maniu a dat o replică memorabilă: Oamenii politici sunt adversari, iar nu canibali.
joi, 19 noiembrie 2009
CAMPANIA BĂSESCU: MITĂ, FURT, AMENINŢARE, INTERLOPI
Disperatul Băsescu a scos interlopii pe stradă, ca să ameninţe oamenii, în aşa fel încât ori să nu se prezinte la vot, ori să voteze cu forţa. Totodată, sunt pregătiţi de furăciune masivă, în secţii suplimentare organizate fără nici o justificare.
Marţi seară, în jurul orelor 22-23, doi interlopi din clanul Grama din cartierul Chitila sunt prinşi de poliţia comunitară a sectorului 1 şi duşi la secţia 2 poliţie cu utilajele de tăiat banerele lui Crin, în Piaţa Charles de Gaulle (TVR – Herăstrău). La secţia 2 nu sunt primiţi de ofiţerul de serviciu, pe motiv că au ordin ca până nu vine Răzvan Murgeanu, să nu-i primească. Murgeanu (şeful PD-L, sector 1, secretar de stat) vine de urgenţă cu alţi interlopi şi ameninţă agenţii poliţiei comunitare cu bătaia şi cu puşcăria.
Poliţia Comunitară refuză să-i predea pe cei doi interlopi lui Murgeanu, el dă telefon la prefectul capitalei, Mihai Cristian Atanăsoaei. Prefectul ordonează agenţilor comunitari să stea acolo până vine comandantul Voicu de la poliţia sectorului 1. Voicu apare şi la ordinul lui Murgeanu, îi eliberează pe cei doi, iar un agent de poliţie de la secţia 2 îi ajută să-şi ducă scara până la maşină. Murgeanu şi Radu Ancuţa (fostul şef al Departamentului de Integrare Europeană din Primăria Capitalei, retrogradat din funcţie de Primarul General, Sorin Oprescu) pleacă înjurându-i pe poliţiştii comunitari, pe primarul Chiliman şi pe Crin Antonescu, şi demarează în trombă cu toate maşinile de interlopi care-l însoţiseră.
Interlopii pleacă spre locul în care au fost retinuti, ca să continue distrugerea banerelor lui Crin, sub protecţia agenţilor de poliţie de la circa 2.
Blaga-Murgeanu-Videanu colaborează cu interlopii în slujba lui Băsescu. Sunt gata chiar de asasinate. Procedează în mod tipic crimei organizate. Disperarea lor nu-i, evident, de dragul lui Băsescu, căruia i-ar rupe capul, ci ca să-şi apere pielea. Sunt conştienţi că, odată căzut şeful lor detestabil, ajung colegi de zeghe.
Frică, foame, frig, şantaj, urmărirea vieţii personale. Reţeta Ceauşescu, aplicată de Băsescu. Aşa îşi închipuie el că se realege.
Roxana Ionescu
Marţi seară, în jurul orelor 22-23, doi interlopi din clanul Grama din cartierul Chitila sunt prinşi de poliţia comunitară a sectorului 1 şi duşi la secţia 2 poliţie cu utilajele de tăiat banerele lui Crin, în Piaţa Charles de Gaulle (TVR – Herăstrău). La secţia 2 nu sunt primiţi de ofiţerul de serviciu, pe motiv că au ordin ca până nu vine Răzvan Murgeanu, să nu-i primească. Murgeanu (şeful PD-L, sector 1, secretar de stat) vine de urgenţă cu alţi interlopi şi ameninţă agenţii poliţiei comunitare cu bătaia şi cu puşcăria.
Poliţia Comunitară refuză să-i predea pe cei doi interlopi lui Murgeanu, el dă telefon la prefectul capitalei, Mihai Cristian Atanăsoaei. Prefectul ordonează agenţilor comunitari să stea acolo până vine comandantul Voicu de la poliţia sectorului 1. Voicu apare şi la ordinul lui Murgeanu, îi eliberează pe cei doi, iar un agent de poliţie de la secţia 2 îi ajută să-şi ducă scara până la maşină. Murgeanu şi Radu Ancuţa (fostul şef al Departamentului de Integrare Europeană din Primăria Capitalei, retrogradat din funcţie de Primarul General, Sorin Oprescu) pleacă înjurându-i pe poliţiştii comunitari, pe primarul Chiliman şi pe Crin Antonescu, şi demarează în trombă cu toate maşinile de interlopi care-l însoţiseră.
Interlopii pleacă spre locul în care au fost retinuti, ca să continue distrugerea banerelor lui Crin, sub protecţia agenţilor de poliţie de la circa 2.
Blaga-Murgeanu-Videanu colaborează cu interlopii în slujba lui Băsescu. Sunt gata chiar de asasinate. Procedează în mod tipic crimei organizate. Disperarea lor nu-i, evident, de dragul lui Băsescu, căruia i-ar rupe capul, ci ca să-şi apere pielea. Sunt conştienţi că, odată căzut şeful lor detestabil, ajung colegi de zeghe.
Frică, foame, frig, şantaj, urmărirea vieţii personale. Reţeta Ceauşescu, aplicată de Băsescu. Aşa îşi închipuie el că se realege.
Roxana Ionescu
duminică, 8 noiembrie 2009
8 noiembrie1945
Astazi comemoram, alaturi de partidele noastre de suflet, PNL si PNTCD, unul din cele mai importante momente din istoria moderna: Prima manifestatie anti-comunista. 8 noiembrie 1945 - Piata Palatului Regal. In acelasi timp, aniversam ziua onomastica a Majestatii Sale, Regele Mihai.
E una dintre cele mai emotionante zile, care reuneste in amintirea sangelui varsat, cele doua evenimente, de-a pururi. Unii, cand vorbesc despre anti-comunism, se trag din Traian Basescu si din discursul lui din Parlament. Noi, sa nu uitam, ne tragem seva si spiritul din aceste evenimente profund anti-comuniste, suprimate prin forta.
Stramosii nostri condamnau comunismul pe vremea cand stramosii lor il adulau. Acesti "anti-comunisti" de "rit nou" nu vor scrie astazi despre moartea sau suferinta tinerilor liberali si taranisti. Pentru ca nu se regasesc spiritual acolo, printre ei. Si nici aici, acum, cu noi, langa noi. Si-au insusit doar si au murdarit niste simboluri. Pentru ca aveau nevoie de votul nostru si de o eticheta istorica, care sa confirme apartenenta lor la dreapta politica. Nu vor avea nimic din toate astea. Istoria nu da pomeni de campanie electorala nimanui. Traian Basescu nu are nimic, dar nimic in comun cu Corneliu Coposu. (Atentie, Cristian Preda!)
Va rog sa cititi mai mult despre 8 noiembrie 1945 pe site-ul Alianta Dreptei. Corneliu Coposu si alti lideri taranisti si liberali s-au numarat printre cei arestati atunci. Fie-le numele pomenit in veci !
lilik
E una dintre cele mai emotionante zile, care reuneste in amintirea sangelui varsat, cele doua evenimente, de-a pururi. Unii, cand vorbesc despre anti-comunism, se trag din Traian Basescu si din discursul lui din Parlament. Noi, sa nu uitam, ne tragem seva si spiritul din aceste evenimente profund anti-comuniste, suprimate prin forta.
Stramosii nostri condamnau comunismul pe vremea cand stramosii lor il adulau. Acesti "anti-comunisti" de "rit nou" nu vor scrie astazi despre moartea sau suferinta tinerilor liberali si taranisti. Pentru ca nu se regasesc spiritual acolo, printre ei. Si nici aici, acum, cu noi, langa noi. Si-au insusit doar si au murdarit niste simboluri. Pentru ca aveau nevoie de votul nostru si de o eticheta istorica, care sa confirme apartenenta lor la dreapta politica. Nu vor avea nimic din toate astea. Istoria nu da pomeni de campanie electorala nimanui. Traian Basescu nu are nimic, dar nimic in comun cu Corneliu Coposu. (Atentie, Cristian Preda!)
Va rog sa cititi mai mult despre 8 noiembrie 1945 pe site-ul Alianta Dreptei. Corneliu Coposu si alti lideri taranisti si liberali s-au numarat printre cei arestati atunci. Fie-le numele pomenit in veci !
lilik
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
